Cum să ne dezvoltăm inteligenţa

Un Click pe creclama ma ajuta foarte mult MULTUMESC ..... Conform dictionarului limbii române, „ INTELIGÉNȚĂ este capacitatea individului de a se adapta la împrejurări noi, de a sesiza relațiile esențiale și de a găsi o ieșire dintr-o anumită situație, de a rezolva probleme noi; in termeni comuni, o numim deșteptăciune “. Termenul apare din vechime şi este considerat o caracteristică exclusiv umană, care permite utilizarea experienţei anterioare pentru a rezolva situaţii prezente noi. Inteligenţa apare ca o calitate a întregii activităţi mintale, ca expresia organizării superioare a tuturor proceselor psihice, inclusiv a celor afectiv – motivaţionale şi de voinţă. Pe măsură ce se formează şi se dezvoltă mecanismele şi operaţiile tuturor celorlalte funcţii psihice se formează o inteligenţă flexibilă şi suplă.  Termenul de inteligenţă are o dublă acceptiune: pe de o parte de proces de asimilare şi prelucrare a informaţiilor variabile, în scopul unor adaptări optime, iar pe de alta parte, de aptitudine rezidând în structuri operaţionale dotate cu anumite calităţi (complexitate, fluiditate, flexibilitate, productivitate), prin care se asigură eficienţa comportamentului.  În sens general, se consideră  că emisfera stângă este specializată în ordinea verbală şi semantică, iar emisfera dreaptă deţine funcţiile de manipulare a relaţiilor spaţiale şi de configurare a imaginilor, aşa încât se pot  contura variante de inteligenţă cu dominanta logico-semantică sau spaţio-imagistică. Fiind un termen abstract, interpretările sunt diverse şi unori antagonice.  Socrate şi Platon considerau că inteligenţa îi permite omului să înţeleagă ordinea lumii şi de a se conduce pe sine însuşi, iar Budha milita pentru eliberarea omului de inteligenţă pentru a ajunge la cea mai înaltă forma de fericire. Pentru gândirea occidentala, inteligenţa apare a fi atributul esenţial,fundamental al omului, care face din om ceea ce el este însă pentru gândirea orientală, inteligenţa este redusă la minimum. S-a constatat că uneori, persoanele dotate cu inteligenţă mentală peste medie  pot fi depăşite la nivel adaptativ de persoane mai puţin abilitate cognitiv. Răspunsul se poate afla în teoria   propusă de către Dr. Howard Gardner referitoare lainteligenţele multiple.  Profesor la Universitatea Harvard ,Gardnera criticat noţiunea  tradiţională de inteligenţă bazată pe IQ. Cele şapte tipuri de inteligenţă au fost descrise în  cartea “Frames of Mind: The Theory of Multiple Intelligences”. (“Cadrele Mentale: Teoria Inteligenţelor Multiple”), iar ulterior au fost completate cu încă două, dintre care al nouălea, este cel mai controversat dintre ele: inteligenţă spirituală sau existenţială.

 1.Inteligenţa verbală şi auditivă

 Aceasta este aptitudinea marilor oratori, traineri, poeţi, scriitori, umorişti. Cei cu inteligenţă auditivă vor avea nevoie să audă în cap lumea din exteriorul lor. Cei care au acest tip de inteligenţă, învaţă mai uşor auzind informaţia sau vorbind decât în altă manieră.

Dezvoltarea acestei inteligenţe se poate face prin studiul unei limbi straine, lectură şi scris. Comunicarea verbala sistematică şi complexă cu persoane din anturajul social duce la dezvoltarea acestei abilităţi.

  2.Inteligenţa matematica

 Aceasta este inteligenţa cifrelor, este gândirea logică, ordonată a fizicienilor şi matematicienilor. Cel care are o astfel de inteligenţă învaţă cel mai usor atunci când i se prezintă cifre, când lucrurile au logică; se descurcă foarte bine cu simboluri şi reprezentări grafice.

Dezvoltarea  capacităţilor logice poate fi obtinuţă prin rezolvarea unor jocuri logice sau învaţarea unui limbaj de programare.

 3. Inteligenţa artistica

 Talentul artistic este un tip de inteligenţă care se dezvoltă la cei sensibili la sunete, ritmuri, note muzicale şi structuri muzicale, dar şi la culori sau forme.

Pentru stimularea  inteligenţei artistice, este indicat să se măreasca orizonturile muzicale, ascultând genuri cât mai diverse şi exersând calităţile vocale .

Pictura, modelajul, sculptura, sunt activitati utile pentru cei care doresc să-şi dezvolte aceasta latură a inteligenţei.

 4.Inteligenţa vizuală şi spaţială

 Persoanele care au inteligenta spaţială dezvoltată îşi pot imagina, pot inţelege şi pot reprezenta vizual cu mai multă uşurinţă concepte geometrice şi spaţiale.

Acest tip de inteligenţă poate fi descoperit în diferite forme, de la un simţ al direcţiei dezvoltat, până la o coordonare foarte buna a mişcărilor şi memorie vizuală deosebită.

Pentru a exersa aceste calităţi, se începe de la rezolvarea unor puzzle-uri, labirinturi şi modelarea plastilinei pâna la  construirea unor machete. Exerciţiile de imaginaţie, prin vizualizarea mentala tridimensionala a unor obiecte sau clădiri ajută la dezvoltarea acestui tip de inteligenţă.

 5 . Inteligenta kinestezica

 Modul în care  mişcările corpului sunt controlate şi coordonate ţine şi el de un tip de inteligenţă. Atleţii, actorii, chirurgii şi pilotii au aceste capacităţi dezvoltate cel mai mult.

Dansul, mersul pe bicicletă, dar şi sporturile sau yoga, te pot ajuta să dezvolţi capacităţile legate de inteligenţa kinestezică.Învăţarea prin joc, utilizând aplicaţii practice cât mai multe, dezvoltă acest tip de inteligenţă.

 6 . Inteligenţa interpersonală

 Aceasta este latura necesară unui  bun lider şi se referă la capacitatea de a organiza şi motiva oamenii, de a construi echipe şi a dezvolta relaţii pe termen lung.

Comunicarea este elementul cheie  al acestui tip de inteligenţă, ce este absolut necesar pentru a purta negocieri cu succes.

Pentru a dezvolta inteligenta interpersonală, este necesar să se cunoască elementele comunicării asertive  şi ai ales elementele  ascultării active.

 7. Inteligenta intrapersonala

 Manifestată mai ales de către scriitori, filosofi, psihologi şi teologi, inteligenţa intrapersonală este capacitatea de a-ţi explora propriile emoţii şi motivaţii, într-un mod obiectiv.Este capacitatea de reflectare introspectivă şi de înţelegere profundă a mediului psihic personal.

Pentru  îmbunătăţirea acestui tip de inteligenţă, este utilă experimentarea autocunoaşterii – rezolvarea de teste de personalitate, analizarea propriilor gânduri, emoţii şi actiuni pot ajuta acest proces. De asemenea, exerciţiile de relaxare şi meditaţie sunt utile pentru dezvoltarea inteligenţei intrapersonale.

 Mai apar două tipuri de inteligenţă, care nu sunt regăsite în clasificarea iniţială a lui Howard Gardner :

 8 .Inteligenţa naturistă

 Talentul la grădinărit sau capacitatea de a comunica foarte bine cu animalele sau chiar de a le îmblânzi face parte din inteligenţa naturistă.

Pentru a creşte sensibilitatea la natura, este utilă orice activitate de grădinărit, chiar daca e vorba doar de îngrijirea a câtorva ghivece . Aprofundarea  cunoştintele despre clasificarea speciilor de plante şi animale şi apropierea de ele poate stimula aceste capacităţi.

 9  Inteligenţa spirituală

 Cea mai controversată dintre tipurile de inteligenţă este cea spirituală sau existenţială. Studiile medicale arată că rugăciunea şi meditaţia îmbunătăţesc comunicarea între părţile componente ale creierului, dar diminuează fluxul sanguin către lobii parietali, lucru ce duce la percepţii subiective asupra timpului şi spaţiului.

Pentru a fi stimulată inteligenţa spirituală, cunoaşterea celor mai răspândite sisteme filosofice şi religioase este necesară .

 Deoarece trăim într-o perioadă unde concurenţa este din ce mai acerbă, cu toţii ne dorim să ne dezvoltăm cât mai mult capacităţile native . Acumulăm cunoştinte, ne dezvoltăm abilităţile- totul pentru a face faţă cu succes provocărilor din mediul exterior.

 Iată alte câteva metode prin care putem îmbunătăţi funcţiile mentale, oricare ar fi forma sub care se manifestă:

 Regim alimentar sănătos – consumul de  peşte gras (macrou, sardină, somon) , ulei de nuci, seminţe de rapiţă este cea  mai sigură sursă bogată în Omega 3 cu rol în dezvoltarea şi întreţinerea celulelor creierului şi activitatea neuronilor.

Bananele  şi fructele uscate, ca  sursă de vitamina B6 şi de magneziu,  stimulează producerea de serotonină , cu rol în apariţia stării de bine .

 Fructele  roşii şi fructele de pădure (căpşuni, coacăze, fragi, mure)  conţin vitamina C, antioxidanţi  care ajută la  lupta împotriva radicalilor liberi şi duc la ameliorarea circulaţiei şi întărirea micile capilare sangvine  stimulând funcţiile cognitive.

Fructele de mare, pâinea integrală, algele, germenii de grâu  sunt produse bogate în vitamina B12 şi în proteine (liseina), Mn, Li, Zn, I acestea ducând la  combaterea stresului, oboselii intelectuale şi a  dereglărilor nervoase.

Ouăle, carnea alba de peşte  conţin lecitină şi fosfolipide care stimulează memoria şi procesul de învăţare

 Obiceiurile sănătoase contribuie de asemeni la stimularea nivelului inteligenţei.

Micul dejun – echilibrează nivelul zahărului din sange, ceea ce sporeşte numărul de nutrienţi pentru creier, procurând nivelul de energie necesar activităţii intelectuale cotidiene.

Somnul este un element important care contribuie la menţinerea şi dezvoltarea funcţiilor cognitive.  Privarea îndelungată de somn poate accelera moartea celulelor. Renunţarea la alcool este importantă deoarece studiile stiinţifice pun în evidenţă faptul că un  consum excesiv de alcool reduce dimensiunea creierului.

Sportul ajută la creşterea nivelului de oxigenare celulară şi stimulează funcţia tuturor celulelor.  Cele mai recomandate sporturi sunt jogging-ul şi înotul.

Stimulare intelectuală Cititul invers, scrisul în oglinda, învăţarea şi  jocurile de gândire reprezinta catalizatori ai legăturilor neuronice, al asocierilor mai „vioaie” a informaţiilor stocate pe creier .