Gândurile pe care le gândim și emoțiile pe care le simțim reflectă tipare ale activității creierului – spune unul dintre cei care au studiat ani în șir activitatea creierului uman. Cât de mult ne influențează asta în viața de zi cu zi, cât este genetic, cât ține de mediul în care suntem crescuți, încearcă să ne arate în urma cercetărilor cartea scrisă de Richard Davidson și apărută la editura Litera, în colecția IQ 230.
Cum nu cercetez eu, ci doar citesc concluziile altora, am parcurs cu plăcere și curiozitate cartea ”Creierul și inteligența emoțională” sau ”Cum îți influențează tiparele lui unice felul în care gândești, simți și trăiești și cum le poți schimba”, scrisă de Richard J. Davidson și Sharon Begley. Se analizează practic creierul pornind de la cele șase emoții de bază: fericire, tristețe, supărare, frică, repulsie și surpriză.
Autorii afirmă că fiecare avem un stil emoțional. Stilul Emoţional este un mod consecvent de a răspunde experienţelor din viaţa noastră. El este guvernat de reţele cerebrale specifice, identificabile şi poate fi măsurat utilizând metode de laborator obiective – se arată în carte.
Stilul Emoţional influenţează probabilitatea de a simţi anumite stări emoţionale de moment de a avea anumite trăsături şi dispoziţii emoţionale.
Stilul Emoţional cuprinde şase dimensiuni care reflectă descoperirile cercetării neuroştiinţei moderne:
•Rezilienţă: cât de încet sau de repede îţi revii în urma unor adversităţi.
•Perspectivă: cât de mult eşti capabil să susţii emoţii pozitive.
•Intuiţie Socială: cât de dotat eşti să preiei semnale sociale de la persoane din jurul tău.
•Conştiinţă de Sine: cât de bine percepi senzaţii corporale care reflectă emoţii.
•Sensibilitate la Context: cât de bun eşti în a-ţi regla răspunsurile emoţionale în funcţie de contextul în care te afli.
•Atenţie: cât de ascuţită şi de clară îţi este concentrarea.
Interesant este că în carte se regăsesc șase teste pentru fiecare stil emoțional și fiecare cititor le poate face.
Rezultatele mele au arătat așa:
La Reziliență: ”ești rapid în recuperare și prin urmare, destul de rezilient”.
La Dimensiunea Perspectivei: ești un tip pozitiv
La Dimesiunea Intuiției Sociale: un tip aproape de derută
La Dimensiunea Conștiinței de sine: ești un tip conștient de sine
La Dimensiunea Sensibilității la Context: scor care atestă că sunt acordată la context
La Dimensiunea Atenției: tind să fiu Neatentă.
Din carte am mai aflat că ”Fericirea este legată de indicatori biologici care joacă un rol considerabil în sănătate”. Așa se face că participanții (la anumite teste) cu cele mai înalte niveluri de emoții pozitive prezentau o probabilitate de aproape trei ori mai mică să dezvolte o răceală decât cei care raportau cel mai scăzut nivel de emoții pozitive. Nici nu m-am gândit vreodată că sănătatea este legată de modul nostru de a fi fericiți sau nu. Până la urmă se pare că gândirea pozitivă și încrederea în sine îți aduce numai beneficii pe termen lung.
”Stările emoţionale de moment pot lua naştere dintr-o activitate pur mentală, cum ar fi reveria, introspecţia sau anticiparea viitorului”, se arată în volum.
Pornind de la asta, autorii arată că o trăsătură emoţională (o stare cronică, în care eşti aproape mereu gata să izbucneşti cu furie) creşte probabilitatea ca tu să trăieşti o anumită stare emoţională (furia), deoarece scade pragul de care este nevoie pentru a simţi o asemenea stare emoţională de moment.
De asemenea, ei spun că ”Emoțiile ne ajută să îi apreciem pe ceilalți și lumea din jurul nostru; ele umplu viața de înțeles și o fac satisfăcătoare”.
Autorul a pornit o serie de cercetări după ce a mers în India să mediteze o perioadă și să analizeze activitatea creierului călugărilor budiști. Pentru asta a obținut chiar și sprijinul lui Dalai Lama care a înțeles necesitatea acestui demers. Mi-aș dori să știu că există și în România atâta preocupare și atâta deschidere spre lumea atât de misterioasă a gândurilor noastre.
Despre carte, pe coperta 4 se spune așa:
”De ce unii oameni își revin imediat după o situație neplăcută, iar alții au nevoie de ani întregi să treacă peste un necaz? De ce unii par să rezoneze mereu cu cei din jur, în timp ce alții rămân insensibili la emoțiile celorlalți? De ce există optimiști incurabili și pesimiști care nu se pot schimba?
Așa cum ne naștem cu un ADN unic, tot astfel fiecare dintre noi are propriul Stil Emoțional, ce are, în concepția autorilor, șase dimensiuni: Atenția, Perspectiva, Reziliența, Conștiința de Sine, Sensibilitatea la Context și Intuiția Socială. Împreună, ele determină ceea ce numim inteligența emoțională, iar combinarea lor în proporții diferite explică de ce fiecare dintre noi răspunde într-un mod propriu la evenimentele din viața sa.
După 30 de ani de studiu al chimiei creierului, Davidson ne dezvăluie modul în care tiparele noastre cerebrale ne pot schimba viața și ce putem face pentru a ne îmbunătăți răspunsurile emoționale, folosind în acest scop inclusiv meditația. Printr-o analiză aprofundată a legăturii minte–corp – precum și a unor boli precum autismul și depresia –, autorii trec dincolo de psihologie și de neuroștiință și ne învață cum să atingem starea de bine și să avem o viață împlinită”.
Despre depresie:
”Oamenii deprimați au o dorință scăzută de a atinge scopuri, iar uneori nu observă că se întâlnesc cu lucruri noi, așa cum observă alți oameni un nou strat de flori în grădina vecinului sau că tocmai s-a deschis o nouă cafenea pe stradă. Ei tind să fie lipsiți de persevrență, să le lipsească tenacitatea necesară pentru a le duce la îndeplinire”.
Dacă ai ”gena depresiei”, dar duci o viață lipsită de traume, nu prezinți mare risc de depresie. În funcție de experiențele pe care un copil le-a avit, în el poate sau nu să se manifeste o bază genetică pentru timiditate, agresivitate sau delincvență.
Maltratarea copilului alterează exprimarea genelor la nivelul creierului, această exprimare alterată deteriorează capacitatea de a face față adversității, iar incapacitatea de a face față adversității lasă individul mai vulnerabil în fața sinuciderii.
Depresia crește riscul de a muri de cardiopatie ischemică.
Alte idei reținute din carte:
”Măsurarea răspunsului creierului la reclame a dat lovitura în noul secol și se numește, în prezent, neuromarketing”.
La oameni, oxitocina a fost asociată comportamentului matern (este produsă în timpul nașterii și al alăptării), atașamentului romatic, sentimentului de calm și de mulțumire.
Femeile care au făcut injecții cu Botox nu pot executa expresiile care indică furie sau tristețe.
Stresul înrăutățește în mod semnificativ răspunsul fiziologic la un alergen.
Autismul are cel mai puternic grad de ereditate dintre toate tulburările neuropsihice.
Mai multă experiență în meditație era asociată cu mai puțină anxietate și cu o abilitate sporită de a fi atent.
Sistemele cerebrale ale atenției pot fi antrenate.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu